Cum arată biserica (im)perfectă?

Am întemeiat biserica perfectă! A fost un vis de-al meu mai vechi. Nu credeam că se mai îndeplinește, după ultimii ani. Dar, iată că am reușit, într-un final…

Am găsit pe OLX o hala industrială părăsită de vânzare. 500 mp! Ideală pentru o adunare de vreo 800 de membri lejer, cu sală mare, birouri, camere pentru școala duminicală etc. E poziționată pe un deal, la periferia unui oraș în care se tot rup biserici în ultima vreme. Eu zic că locația e PERFECTĂ, e un fel de Hollywood spiritual. Sus pe deal, o vede oricine – și ortodocșii, și pocăiții divizați, și Dumnezeu, și Diavolul! O cumpăr!

I-am pus și un nume relevant bisercii. Trebuia să o branduim. Am avut de ales între cevă vibrant din latină, o chestie englezească și ceva autentic românesc. Am ales a 3-a variantă. Biserica se numește FĂRĂ CUSUR. E intereant, nu mai are niciuna numele ăsta. După ce că suntem biserica perfectă, acum mai suntem și unica(t)… 

Am găsit un tânăr predicator. Cam la vreo 30 de ani. Nici prea tânăr (nu-i proaspăt absolvent de Institut), nici prea bătrân (prins de regulile cu iz comunist nu lua, nu gusta). Vorbește bine din Cuvânt, cam 30 min in medie, ceea ce e foarte bine. Congregația îl ascultă și îl iubește. Pare păstorul PERFECT! Îl pun în funcție, îl ordinez și sunt în culmea bucuriei!

Am descoperit la scurt timp și un grup de laudă și închinare. Cântă nici prea tare – percuția doar ține ritmul, nu sparge timpanul -, nici lălăit ca să adormi. Au worship, ca să îi țină pe tineri, dar și cântări vechi în repertoriu, câte una de la Traian Dorz sau Moldoveanu. Ai zice că echilibrul e PERFECT și că sunt în stare să conducă o biserică pe culmile levitice ale laudei. Ne rugăm și pentru ei în fața bisercii și le dăm microfoanele în primire…

Am aflat, apoi, că și membrii care vin la biserica sunt doar de viță aleasă. Doctori, profesori, manageri prin corporații ori afaceriști în floare. Buun! Biserica e pe mâini bune! Nu va avea grija lunii de mâine, cotizațiile vor fi de ajuns pentru lăcaș și vor da și pe afară, fiind suficiente pentru acțiuni evanghelistice și sociale. Situația financiară se arată PERFECTĂ! Mă bucur că sunt înconjurat de lume bună, care, pe deasupra, mai e și creștină…

Am pus la punct si transmisiunea LIVE a serviciilor bisericii. S-ar zice ca ajungem pretutindeni cu Evanghelia și suntem doar la un click distanță. Recent, am intrat în trendurile YouTube și românii se pocăiesc pe capete! Avem programat botez tot a doua duminică. Și ne mai trebuie o hală…

Îmi sună alarma ceasului! Ah, iarași același vis perfect! Mă pregătesc pentru a merge la serviciu. Pe mașină, mă gândesc că nu are cum să fie adevărat. Logic! Că toate bisercile par perfecte, că toate tind să arate în afară ceea ce nu sunt. Că încearcă să fie biserica Fără Cusur. Că pastorii nu au un fler înăscut de a livra predici perfecte, ci că muncesc asiduu ca să hrănească turma duminică de duminică. Și că se confruntă și ei cu probleme în timpul săptămânii (când nu au armura strălucitoare de duminica pe ei), că au și ei luptele lor – unii cu pornografia, alții cu mândria.

Că nu avem clădirile ideale strângerii în masă – adesea neventilate, cu mucegai pe lambriuri și acoperiș în picaj liber. Și nu au vad hollywoodian, multora le-a expirat autorizația sau le-a ruginit plăcuța cu brandul. Că cei care apar pe scenă, adesea, se bucură de aprecierea publicului, uitând pentru ce s-au cocoțat pe podium.

Că membri nu sunt doar din elita societății, ci dimpotrivă. Finanțele Casei Domnului stau pe zeciuiala unor pensii și ale unor venituri medii. Magnații sunt excepția, regula o prezintă bătrânelele care postesc de două ori pe săptămână ca să poată pune ceva duminica în săculețul cu colecta…

Așa că ar trebui să ne scoatem din vocabularul spiritual termenii de: desăvârșit, complet, absolut, angelic, excelent, ideal, impecabil, ireproșabil, când ne referim la noi sau la strângerile noastre. Pentru că nu suntem și nici nu vom fi pe acest pământ!

Creștinii nu sunt perfecți, deci nici bisericile nu pot să fie! Nici clădirile pe care le ridică, nici trupele muzicale ori comitetele pe care le compun. Vrednicia noastră nu stă în CÂȚI suntem: membri, metri pătrați, IP-uri online, ci în CE suntem în Cristos. 

În ochii lui Dumnezeu suntem “ca perfecți”, prin lentilele crucii, da. Însă desăvârșiți vom fi doar acasă. [Probabil timpul verbal din cer, în care vom vorbi toți, va fi mai mult ca perfect.] Aici, încă, pribegim într-un cort! Iar rochia albă de mireasă e cam prăfuită…

Concluzia?
Biserica perfectă e biserica de vis, pentru că doar acolo o găsești! Biserica perfectă este comunitatea de creștini care nu caută sa fie perfectă. Și nici nu îndrăznește să pară! Pentru că știe că nu poate. Ea trăiește doar prin mila și harul lui Dumnezeu. Și lucrează cu materialul clientului – lutul acesta prăfuit de lume și de timp…imperfect!

Comments

  1. Catalina Eva Onisie Răspunde

    Mi-a placut. Rar se-ntampla sa citesc ceva atat de lung fara sa obosesc la al 2-lea alineat. E un text „bine temperat” (zambesc) adica echilibrat.

  2. Cristi Răspunde

    M-ai încurajat Andrei. Ști tu de ce… Mulțumesc

  3. Pavel Răspunde

    Interesant! Parca ai visat visul meu….😀 BRAVO Andrei!

    • vorbaveche Răspunde

      Biserica de vis… sa ramana acolo. Noi trebuie sa traim realitatea! 🤗😁

Lasă un comentariu aici

%d blogeri au apreciat: